Teoria Relativitatii si Paradoxul gemenelor

   Teoriile lui Einstein au revolutionat fizica şi au schimbat percepţia oamenilor asupra lumii. Implicatiile teoriilor lui nu se pot verifica din cauza imposibilităţii de a demonstra efectele prezise.

In 1905, Albert Einstein a publicat patru mari lucrări ştiinţifice care l-au făcut ulterior renumit. Unele dintre ele explicau teoria relativităţii restrânse şi efectul fotoelectric, introducând noţiunea defoton. In 1915, Einstein a publicat teoria relativităţii generalizate, iarîn 1921 a primit Premiul Nobel pentru fizică.

   Relativitatea timpului şi spaţiului
   Fizicienii se confruntau cu o problemă, neştiind dacă teoremele lui Newton sunt valabile şi la nivelul atomului. Einstein a clarificat această dilemă prin lucrarea sa privind efectul fotoelectric.
   Abordarea lui nu a fost doar una fizică, ci s-a inspirat şi din filozofie, făcând uz şi de comparaţii grafice.

   Abordarea lui Einstein
   Newton considera că spaţiul şi timpul sunt variabile independente, care potfi folosite pentru a calcula viteza, în timp ce Einstein credea că viteza luminii este cea mai mare viteză posibilă, dar şi o constantă în calculul adevăratelor variabile, spaţiul şi timpul.
   Lumina are nevoie de aproximativ opt minute pentru a ajunge de la Soare la Pământ, ceea ce înseamnă că viteza ei este de cca 300 000 km/s. Aşadar, un om vede realmente nu strălucirea Soarelui la momentul observării, ci imaginea astrului de acum opt minute. Einstein a folosit aceste implicaţii pentru a obţine ecuaţiile de transformare dintre sistemele de referinţă.
   In teoria sa asupra relativităţii, Einstein a descris gravitaţia ca fiind o linie curbă în spaţiu şi timp. Corpurile ce au o masă considerabilă, cum sunt stelele, deviază lumina şi curbează spaţiul.
   Pornind de la aceste ipoteze, s-au creat teorii privind găurile negre.
   O gaură neagră are o masă atât de mare, încât câmpul său gravitational absoarbe orice forma de lumină.
Domeniiie de aplicaţie Einstein a revolutionat conceptul de gravitaţie şi a demonstrat că presupusul eter, mediul în care se propagă radiaţiile electromagnetice, nu există.
   El este părintele mecanicii cuantice, dar nu a fost un geniu infailibil. Einstein a petrecut ani întregi încercând să dezvolte o teorie universală a materiei, dar nu a reuşit. Lucrările lui privind efectul fotoelectric şi relativitatea constituie bazele fizicii moderne, ele condiţionând inovaţiile tehnologice care au marcat sec. XX.

O implicate a teoriei relativităţii şi a efectului fotoelectric este relaţia dintre masa unui corp (m) şi energia sa totală (E). Ecuaţia bine-cunoscută E=mc2, în care "c" este viteza luminii, demonstrează că masa poate fi convertită în energie şi invers. Sursa energiei Soarelui este fuziunea heliului din neutroni şi protoni. Energia fisiunii nucleare este similară. Ecuaţia a fost asociată cu dezvoltarea bombei atomice şi cu tehnologia fisiunii nucleare, un domeniu în a cărui dezvoltare Einstein nu a fost implicat direct.

  • TIMPUL este dependent de sistemul de referinţă.
  • TEORIA LUI EINSTEIN a fost confirmată cu ajutorul a două ceasuri; unul dintre ele a fost lăsat locului, in timp ce celălalt a fost transportat cu un avion.
  • MINKOWSKI a adaptat formalismul quadridimensional la teoria relativităţii restrânse a lui Einsein.
  • Timpul trece mult maigreu într-o navă spaţială.



0 comments:

Free Page Rank Tool